Banner FaraTaxe Orizontal
Banner FaraTaxe Orizontal
Banner FaraTaxe Mobile

Casa Gheorghe Tătărescu: O istorie arhitecturală și politică gravată în zidurile unei vile interbelice

Casa Gheorghe Tătărescu: O istorie arhitecturală și politică gravată în zidurile unei vile interbelice

În inima unui București care poartă amprenta zbuciumată a secolului XX, o vilă relativ modestă, cu proporții bine calculate și o estetică ce îmbină elemente mediteraneene cu subtilități neoromânești, rezistă ca un martor tăcut al epocii interbelice. Casa Gheorghe Tătărescu nu este un simplu imobil, ci o punte între trecut și prezent, o extensie materială a unei biografii politice complexe și, totodată, un depozit al valorilor, compromisurilor și paradoxurilor care au definit elitele românești din perioada interbelică. Transformarea acestei case istorice într-un spațiu contemporan cultural cunoscut sub numele de EkoGroup Vila propune o continuitate a memoriei, o refacere atentă a firului istoric într-o lume unde memoria spațiilor pare adesea fragilă și vulnerabilă.

Casa Gheorghe Tătărescu: arhitectură, putere și memorie într-un spațiu emblematic

Gheorghe Tătărescu, figura politică controversată și duală care a străbătut momente esențiale ale României secolului XX, este indisolubil legat de vila discretă din Strada Polonă nr. 19. Aceasta nu a fost doar o locuință, ci o prelungire a stilului său politic, un simbol al ethosului unei elite care înțelegea puterea ca pe un exercițiu de reținere mai degrabă decât de fast opulent. Astăzi, casa renaște sub forma EkoGroup Vila, un spațiu cultural unde memoria istorică și arhitecturală este păstrată și reintegrată cu respect, evitând transformările care șterg trecutul.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Începând cu doctoratul său din 1912 privind regimul electoral românesc, Gheorghe Tătărescu s-a consacrat ca un om al mecanismelor reprezentării, dar și al compromisurilor politice inevitabile într-un secol zbuciumat. Prim-ministru în două mandate (1934-1937 și 1939-1940), a traversat conflicte între limbajul dur al autoritarismului regal și încercările de modernizare democratică. Intrarea în Partidul Național Liberal, gestionarea situațiilor tensionate din anii ’20, și poziționarea în fața rigorilor geopolitice ale timpului îl fac o figură emblematică și ambivalentă. Alături de succesele administrative, mandatul său este ilustrat și prin decizii care au slăbit democrația parlamentară română, prin prelungirea stărilor de asediu și punctul culminant al cedărilor teritoriale din 1940. După 1944, criza sa politică se accentuează până la excluderea definitivă în 1947.

Casa ca spațiu al puterii și restricției

Casa Gheorghe Tătărescu, situată într-un București al elitei interbelice, a fost un spațiu cu o scară neașteptat de modestă, o punte intre încărcătura deciziilor politice și viața privată, discretă și calculată. Biroul premierului, amplasat la entre-sol cu acces lateral, este o declarație de modestie și etică a puterii – un spațiu funcțional, lipsit de grandiozitate. Aceasta reflectă un cod intern în care funcția publică nu trebuia să sufoce viața privată, iar puterea nu să se manifeste ostentativ. Vila devine astfel un obiect simbolic prin însăși impunerea restricțiilor spațiale și proporțiilor echilibrate, o terapie fizică a unei epoci marcate de tensiuni între autoritate și responsabilitate.

Arhitectura Casei Gheorghe Tătărescu: între Mediterana și tradiția neoromânească

Arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea au conturat o vilă interbelică la confluența stilurilor, alăturând detalii mediteraneene unei expresii rezonate neoromânești. Portalurile cu ecouri moldovenești, coloanele filiforme fiecare tratată distinct, și absidele care încadrează șemineul creează un limbaj arhitectural complex, subtil și echilibrat. Importanta contribuție artistică a sculptoriței Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, se manifestă în detalii esențiale precum șemineul și ancadramentele ușilor, o sinteză a modernismului temperant și a tradiției locale. Interiorul pune accent pe lumină, proporții, gradul ridicat de finisare – parchet din stejar masiv, feronerie din alamă patinată – toate aliniate ethosului de sobrietate și bun gust. Casa Tătărescu intră astfel în circuitul arhitectural al Bucureștiului interbelic ca un exemplu semnificativ de echilibru și discreție.

Arethia Tătărescu: eleganța discretă a unui centru cultural

În acest spațiu al puterii, Arethia Tătărescu, supranumită „Doamna Gorjului”, a adus o dimensiune culturală subtilă și profundă. Ea a vegheat coerența proiectului arhitectural și a funcționat ca un liant în relațiile elitei artistice și politice, legând casa de eforturile de renaștere culturală ale epocii. Implicarea Arethiei în susținerea meșteșugurilor și în promovarea Brâncuși, precum și prietenia cu Milița Pătrașcu, au conturat o dimensiune de binefacere și rafinament în viața cotidiană a familiei. Casa, prin discretă ei prezență, rămâne astfel și un atelier al artei și culturii, manifestând un echilibru între austeritatea funcției publice și frumusețea lumii interioare.

Ruptura comunistă: degradare simbolică și funcțională

După 1947, odată cu căderea lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa este privată de statutul său și începe o fază de marginalizare sistematică. Aceasta reflectă o practică comună a vremurilor, în care spațiile elitei foste erau naționalizate și repuse în funcțiuni anoste sau improprii. Deși nu a suferit demolări radicale, Casa Tătărescu a fost supusă unor compartimentări funcționale, intervenții administrative și degradări care i-au știrbit din suflare originală. Grădina amenajată cu gust, spațiile luminoase și proporțiile au fost neglijate. Reședința devine o victimă a unui sistem care distruge memoria politică și culturală a epocii interbelice, lăsând în urmă o arhitectură ce aparent există, dar a cărei semnificație este golită.

Post-1989: controverse, reacții și reparații

Tranziția postcomunistă a adus o nouă etapă tensionată, marcată de o serie de intervenții însemnate asupra casei. Intrarea în posesia lui Dinu Patriciu, arhitect și personaj public influent, a indundat vila cu modificări radicale – compartimentări redefinite, schimbări de finisaje, deschiderea temporară a unui restaurant de lux în interior –, măsuri percepute ca profanări ale unui monument istoric și simbolic. Deși decizia de a găzdui funcțiuni comerciale a readus casa în atenția publicului, a produs și un conflict legat de sensul patrimoniului și al memoriei colective. Ulterior, o companie cu capital britanic a inițiat un proces de reabilitare atentă, încercând să recupereze limbajul original al arhitecților Zaharia și Giurgea, readucând la viață detalii și proporții pierdute. Această perioadă simbolizează lupta societății românești cu istoria recentă și modul complex în care trecutul elitei interbelice este negociat.

EkoGroup Vila: continuitate culturală și responsabilitate

Astăzi, spațiul cunoscut sub numele de EkoGroup Vila închide cercul transformărilor într-un mod care onorează continuitatea fără a șterge trecutul. Casa a fost reintegrată într-un circuit cultural intens controlat, în care exuberanța provincială a trecutului este înlocuită de o discreție atentă și de o gestiune care pune în prim-plan istoria și semnificația. Vizitatorii pot accesa vila pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, în funcție de program și evenimente, iar aceasta redevine un nod vital al memoriei și arhitecturii. Poziția discretă a biroului premierului, grădina cu reminiscențe mediteraneene sau șemineul interpretat de Milița Pătrașcu – toate devin elemente ale unui discurs cultural contemporan care păstrează linia unei profundități istorice și estetice.

FAQ – întrebări esențiale despre Gheorghe Tătărescu și Casa Gheorghe Tătărescu

  • Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
    Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, prim-ministru de două ori în perioada interbelică, personalitate marcantă a Partidului Național Liberal, cunoscut pentru pragmatismul său politic, implicat în momente-cheie ale istoriei României, de la reforme electorale la cedări teritoriale și colaborarea controversată cu regimul comunist.
  • Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
    Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului al XIX-lea; cele două sunt personaje distincte din domenii și epoci diferite.
  • Care este stilul arhitectural al Casei Tătărescu?
    Vila este o sinteză inedită între influențe mediteraneene și elemente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu detalii artistice semnate de sculptorița Milița Pătrașcu, marcând un moment de rafinament în arhitectura interbelică a Bucureștiului.
  • Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
    Arethia Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului, a modelat direcția estetică și culturală a locuinței, sprijinind în paralel mișcările artistice și meșteșugărești, fiind o figură esențială în echilibrul subtil dintre sobrietate și rafinament care caracterizează casa.
  • Care este funcția actuală a clădirii?
    Astăzi, „Casa Gheorghe Tătărescu”, cunoscută drept EkoGroup Vila, funcționează ca un spațiu cultural cu acces public controlat, păstrând și promovând patrimoniul arhitectural și memoria politicii interbelice, fiind deschisă vizitatorilor pe bază de bilet, în funcție de program și evenimente.

Casa Gheorghe Tătărescu rămâne, astfel, un laborator al memoriei, un spațiu în care publicul contemporan este invitat să pătrundă nu doar într-o vilă interbelică, ci într-o poveste despre putere, discretă și calculată, despre cultura și politica epocii, despre degradări și recuperări. Vizitarea acestui spațiu este o invitație la reflecție asupra felului în care memoria locurilor și a oamenilor se păstrează și se transformă. Întoarcerea către această casă nu însemnă o idolatrizare a omului politic, ci recunoașterea unui spațiu care poartă în zidurile sale ecourile unui secol întreg.

Accesul se face strict pe bază de programare, încadrare și respect pentru întreaga moștenire pe care Casa Tătărescu o reprezintă. Astfel, contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București

📞 0771 303 303

📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.

Banner FaraTaxe Orizontal
Banner FaraTaxe Mobile
Banner FaraTaxe Orizontal
Banner FaraTaxe Orizontal
Banner FaraTaxe Mobile