O bună parte a anului trecut am avut în minte și am trăit diferite emoții legate de cuvântul „Împreună‟. Fiind anul împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, i-am dat și mai mare importanță acestui cuvânt.

Uitându-mă în jur și văzând ce trăim unii dintre noi la nivel personal, profesional sau social mi-am dat seama  că, pe lângă alte ingrediente, este și despre cum rezolvăm clipă de clipă exercițiul lui „Împreună‟. Ce observ de multe ori în viața socială este o scindare între cei pro și cei contra unei idei, mulți care arătăm mai degrabă cu degetul decât să facem efectiv ceva. În mediul de afaceri, echipe care lucrează la acest exercițiu dar de multe, de prea multe ori îl resimt dureros, nici gând să le aducă creștere cât mai degrabă, o doză de rezistență la ceva ce le displace. Din ce în ce mai multe familii din care lipsește „Împreună‟ sau din ce în ce mai încercate în acest exercițiu.

Probabil că, așa a fost de când este lumea, probabil că, acest exercițiu a fost dificil în toate timpurile și gradul de dificultate crește pe măsură ce ne propunem să ne iasă bine atât acasă, cât și la serviciu și în societate.

Pentru că, exercițiul lui „Împreună‟ presupune să poți să dai drumul uneori ideilor tale și să accepți ideile celuilalt, înseamnă să înveți ce înseamnă ego cizelat, ce însemnă încredere și sinceritate, înseamnă să îndrăznești să iubești necondiționat, să fii important tu dar, în aceeași măsură, și cel de lângă tine și probabil că mai înseamnă și multe altele.

Cât reușim cu adevărat să rezolvăm frumos acest exercițiu? Cred că este bine să ne punem cât mai des această întrebare.

Mi-am dat seama, însă, că atunci când reușim să-l trăim cât mai cuprinzător pe „Împreună‟ obținem bucuria conexiunii cu ceilalți, a acceptării propriilor minusuri dar și a minusurilor celorlalți, ne îndestulăm nevoia de apartenență și culegem multe roade bogate.

Tu cum rezolvi exercițiul lui „Împreună‟?

shares