
Viața=Poveste, Poveste=Viață
Cum de vorbesc atât de des despre povești? Cum de le-am integrat ca instrument pentru a genera conștientizare și dezvoltare în cadrul unuia dintre atelierele pe care le facilitez? Cum de am decis să fac asta când, inițial, am studiat atât în liceu cât și la facultate, cu precădere, matematica? Simplu. Cei peste douăzeci de ani de lucru cu și pentru oameni mi-au arătat următoarele corelații matematice: viața=poveste, poveste=viață.
Ce am observat în jur și ce am trăit la rândul meu a fost așezarea poveștilor și a cifrelor în extreme. Ori ești înclinat către scris, povești, filonul filologic și a științelor sociale, delimitându-te de calcule și cifre, ori ești preocupat de cifre, numere, coduri, negând aproape de fiecare dată orice înclinație filologică. Există, cu siguranță, oameni care se poziționează echilibrat în ceea ce privește aceste două subiecte, în același timp, am avut prilej să-i întâlnesc mai rar.
În timp, am realizat cât de contraproductiv este să credem că suntem construiți după tipare, cei care nu știu și nu înțeleg matematica versus cei care neagă orice înclinație umanistă. Primii ignoră faptul că matematica este prezentă peste tot, mai ales în natură și în viață iar ceilalți uită că, fiecare clipă trăită se transformă într-o poveste despre trecut sau fiecare moment pe care dorim să-l construim se transformă într-o poveste despre viitor iar la mijloc este povestea care contează înainte de toate celelalte, povestea trăită chiar în această clipă. Partea frumoasă și matematică este că, alături de povestea trăită în prezent există o poveste care rulează continuu în capul nostru despre cea dintâi, adică există două povești scrise în același timp, cea trăită și cea care povestește despre povestea trăită. Aceste povești coexistă și se petrec constant și continuu în stare de trezie și în stare de somn. Jocul gândurilor este și jocul poveștilor și precum culorile sunt în nuanțe infinite, poveștile sunt în număr infinit, precum oamenii sunt unici așa și poveștile sunt unice.
Există o centrare aproape continuă pe numere și cifre în detrimentul poveștii adică în detrimentul vieții iar când ne oprim să ne uităm în urmă rămâne, de cele mai multe ori, povestea, adică viața. Indiferent cât de mult construim, integrăm și agregăm cifrele, acestea într-un final se transformă într-o poveste spusă. De aici rezultă prima corelație, viața=poveste.
Înainte să poată face calcule și reprezentări numerice, omul a vorbit și a dus cunoașterea de la unul la altul prin povești, prin vorbe. De atunci și până astăzi poveștile au contribuit și contribuie în multe moduri la cine suntem: poveștile reprezintă unealtă a comunicării dar și unealtă a educației. Ele sunt uneltele povestitorilor, a scriitorilor și jurnaliștilor, în același timp, sunt uneltele profesorilor, formatorilor, a consilierilor și psiho-terapeuților. Prin povești transmitem de la o generație la alta concepte morale, facem ca să se conserve valorile culturale și creăm momente de divertisment atât de necesare pentru a trăi în bucurie. În timp, poveștilor li s-au atribuit roluri noi și ele sunt pe rând și în același timp, unelte pentru creștere personală și profesională, unelte pentru hrănirea motivației oamenilor, pentru conştientizare şi influențare a acţiunii sau sunt utilizate ca ancore pozitive pentru a susține atingerea unor obiective îndrăznețe.
Din fericire, am realizat cât de important este să integrăm poveștile oriunde în viața noastră și mai ales să fie îmbinate armonios cu cifrele, nicidecum să le reprezentăm la poli opuși sau să ne poziționăm ca la două extreme.
Când cineva își stabilește un obiectiv înalt își spune, în primul rând, o poveste. De aici pleacă mult din ce o să trăiască acel om în viitor. Rezultă a doua corelație: poveste=viață. Câte povești ne spunem? Cum sunt și ce generează acestea? Sunt întrebări pentru un articol separat. Ce este sigur, poveștile pe care ni le spunem sau pe care ni le spun alții generează viață și viața generează povești.
Un ultim gând, care poate fi de introspecție și în aceeași măsură de împărtășire, este legat de întrebarea: cum putem aduce poveștile printre cifre și cifrele printre povești astfel încât să obținem mai multă armonie și echilibru sau să avem vieți, adică povești mai frumoase?
Foarte frumos și adevarat și încurajator!
Mă bucur că ți-a plăcut. 🙂